„La 9 martie 2011, printr-o hotărâre de guvern ridicolă, pentru care sunt responsabili primul ministru și ministrul Sănătății de atunci, a fost desființat singurul institut din România unde erau făcute operații pe cord la nou-născuți și sugari. Totodată, până în martie 2011, în Institutul de Cardiologie din Târgu Mureș se făceau transplanturile de cord, operații care se mai realizau numai în București, de către doctorul Brădișteanui”, a explicat Deac, activ în prezent la Universitatea de Medicină și Farmacie Târgu Mureș.
Radu Deac a mai spus că, dacă inima nu a fost recoltată, deși întrunea condițiile pentru transplant, iar celelalte organe au fost prelevate, înseamnă că aceasta a fost, practic, aruncată. „Sute de bolnavi cu insuficiență cardiacă, printre care și copii, așteapă un transplant de cord. Un copil de trei ani a fost primul din țară cu transplant, dar mulți alții încă mai așteptă o inimă care să le salveze viața”, a adăugat medicul.
Medicul a mai spus că, după oprirea operațiilor de transplant de cord, care erau oricum în număr mic, de ordinul zecilor, comparativ cu cele de ficat, de ordinul sutelor, și cu cele de rinichi, de ordinul miilor, zeci de suferinzi cu boli de inimă, aflați pe listele de așteptare pentru transplant, au murit.
„Din păcate, din 1 octombrie, nu se va mai face nicio urgență de nou-născut și sugar în clinicile din Târgu Mureș. Aprovizionarea este un dezastru. Pe primele șase luni, nu s-a cumpărat niciun reactiv pentru testarea histocompabililității pentru transplant. Au plecat asistente, iar de la 1 octombrie pleacă cei doi anesteziști de la transplant și un medic pediatru. Aceasta este consecința reformei la spitale: un eșec. Practic, niciun copil nu va mai putea fi operat în Târgu Mureș”, a adăugat prof. dr. Radu Deac, prezent la Congresul Romtransplant de la București.
La rândul său, coordonatorul național de transplant, dr. Victor Zota, a spus că, din păcate, în ultimul an nu a fost realizat niciun transplant de cord, iar despre un posibil transplant de plămân sau cord-pulmon nu poate fi vorba în curând.
„Nu poate fi vorba despre transplantul cord-pulmon. Acum câțiva ani, am făcut toate demersurile ca să efectuăm transplant de plămân la Spitalul Militar, însă, din cauza reorganizării spitalului, s-a dus. Acum patru ani, am încercat să facem transplant de cord-pulmon. Aveam primitor și donator. La Spitalul de Urgență Floreasca, doctorul Brădișteanu era pregătit. Numai că, în ultima clipă, pacienta s-a răzgândit, pentru că a auzit că există o vindecătoare în Republica Moldova, iar după două săptămâni a murit. Nu am avut ce să facem, apoi nu am mai avut această ocazie”, a mai spus Zota.
Coordonatorul național de transplant a subliniat că transplantul de cord este oarecum mai dificil decât celelalte, din punctul de vedere al donatorului. „Este o problemă cu transplantul cardiac din România. Probabil că, în acestă toamnă, va fi rezolvată, pentru că în toamnă iese Directiva europeană pe transplant de organe trasfrontalieră și vom fi obligați să dăm organele”, a explicat Zota.